Dincolo de sunet

Pribegesc printre vorbe 
Alături de tine. 
Silabele mă leagănă. 
Glasul tău îmi pătrunde 
În sânge. 
Tu treci dincolo 
De sunet 
Inundându-mi trupul 
Cu mireasma roşie a iubirii. 

Te simt ca pe un ocean 
Zbuciumat, 
Ca pe un pescăruş poposit 
Pe catargul umărului meu. 

Lianele braţelor mele 
Te cheamă., 
Degetele te învaţă 
Pe de rost., 
Gândul meu te cutreieră, 
Gura mi te rosteşte 
Ca pe o rugăciune, 
Pleoapele mi te închid adânc 
În mine 
Să nu te pierd 
În atâtea toamne care 
Au trecut 
Fără rost. 

Tu treci 
Dincolo de roşu, 
Dincolo de culoare, 
Dincolo de tăcerea 
Orelor târzii 
Ferecând liniştea 
Cu lacăte grele de 
Dor. 


Lelia Mossora - Dincolo de sunet

Nervi de primavara

Primăvară...
O pictură parfumată cu vibrări de violet.
În vitrine, versuri de un nou poet,
În oras, suspină un vals de fanfară.

O lungă primăvară de visuri si păreri...

O lungă desertare zvoneste împrejur,
E clar si numai soare.
La geamul unei fabrici o pală lucrătoare
Aruncă o privire în zarea de azur.

O nouă primăvară pe vechile dureri...

Apar din nou tăranii pe hăul de câmpie,
În infinit pământul se simte tresăltând:
Vor fi acum de toate cum este orisicând,
Dar iar rămâne totul o lungă teorie.

O, când va fi un cântec de alte primăveri?!...


George Bacovia - Nervi de primavara