sâmbătă, ianuarie 29, 2011

Intre tacere si...cuvant



Pierdut-am drumul către tine 
tot căutându-te în van. 
Aceleaşi nopţi când somn nu vine 
mai pribegesc spre alt liman. 

Se schimbă lacrimile-n sare, 
se zbate gândul în pelin; 
culorile-amurgesc în mare 
când adevărul nu-i în vin. 

Pecetluiesc corăbii visul, 
catarge se întind la cer 
nebănuind că paradisul 
i-ascuns în lacrima ce-ţi cer. 

Sărută vântul răni de dor 
spre-albastre zări iar alergând. 
Pe buze macii roşii mor 
între tăcere şi... cuvant. 


Lelia Mossora - Intre tacere si...cuvant

Un comentariu:

S-Hell spunea...

hehe, ai dat de gustul dnei mossora!